Ads 468x60px

30 octombrie 2012

Cod imbracat in seminte de susan pe pat de ciuperci

Suna grozav! M-am gandit toata ziua de ieri cum o sa gatesc astazi minunatia asta!
Am spalat patru fileuri de cod, pe urma le-am sters bine de tot. Am presarat peste ele sare, piper, seminte de susan si cateva picaturi de ulei de struguri. Le-am amestecat bine, si le-am pus deoparte.
Am curatat ciupercile, am indepartat piciorusele. Intr-o tava cu gratar am asezat ciupercile si in alta tava fileurile de cod imachetate in hartie de copt. Le-am pus in acelasi timp in cuptor la 200 de grade, 30 de minute ciupercile si 40 de minute pestele. Din coditele de ciuperci am facut o supa crema cu mult marar.
Intre timp am pregatit salata de andive. Am spalat frunzele si le-am taiat. Peste ele am adaugaut un sos facut din mustar, miere, otet, ulei de masline si sare. Am presarat si putin marar.
Cand au fost gata ciupercile la cuptor, le-am scos, scurs de zeama si taiat in fasii. Intr-o tigaie am calit cativa catei de usturoi felii. Am adaugat apoi smantana de gatit si ciupercile felii. Am lasat sa fiarba dupa ce am adaugat un polonic din supa de ciuperci. Cand a scazut sosul, am luat de pe foc.
Intr-o farfurie am asezat ciupercile cu sos si deasupra 2 fileuri de cod.
Savureaza!

14 octombrie 2012

Chilli con carne

Este destul de racoare afara pentru aceasta reteta. Toata vara m-am gandit la ea, dar era prea cald.
Este una dintre retetele mele preferate de toamna iarna. Si este si foarte simplu de facut. Am incercat reteta cu carne de vita, carne de porc si chiar cu pui, dar am descoperit ca cea mai buna varianta este sa folosesc carne gata condimentata de la macelariile arabesti. Este o carne proaspata, potrivit de iute sau piperata. Asa ca de dimineata am cumparat tot ce imi trebuie.
Prima data am calit carnea. Nu este necesar uleiul, pentru ca este destul de grasa si e mai buna in sucul propriu. Cand a fost aproape gata, am adaugat fasolea rosie din conserva, porumbul si rosiile tocate marunt. Prefer sa folosesc rosii conservate, au ceva mai mult suc decat cele din piata. Am adaugat si putin apa si am lasat sa fiarba pana ce a scazut bine de tot. Am servit cu tortilla si salata verde. Ar merge si cartofi prajiti, dar era prea mult!
Savureaza!

9 septembrie 2012

Friptura de port in sos de portocale cu salata verde

Am fost in Franta de curand si m-am simtit inspirata. Imi doream sa prelungesc gustul deosebit al mancarii. Sa il simt si acasa. Nu pot compara, dar pot incerca. Am luat cateva bucati zdravene de cotlet de porc. Am pastrat osul si grasimea. Am spalat si sters bine bucatile de carne. Le-am presarat din belsug cu sare si piper. L-am lasat sa se linisteasca. Am luat patru portocale. Am curatat coaja de pe doua pe care am taiat-o felii subtiri si am stors apoi toate portocalele.
Am topit putin zahar in putina apa si am adaugat coaja de portocale. Am lasat coaja sa se inmoaie bine si astfel sosul a capatat consistenta. Am prajit cotletele ca sa obtin o crusta, apoi le-am pus deoparte sa se scurga de ulei. In uleiul ramas am caramelizat 3 cepe dupa care am adaugat sosul din coaja si sucul de portocala peste. Dupa cateva clocote, am turnat totul peste bucatile de carne deja asezate in tava. Am lasat totul la cuptor la foc mic cam o ora.
Merge o salata din radichio rosso si cicoare creata stropita cu ulei de masline, otet balsamic si sos de rodie.
Savureaza!

Ghiveci

Mi s-a facut pofta vara asta de ghiveci. Asa cum facea mamaie. Cu multe in el si dulceag. Asa ca am luat o vanata, un dovlecel, ceapa, ardei gras, mazare si cativa cartofi. Este important sa coc intr-o ordine legumele, ca sa se patrunga bine gusturile si sa nu am un ghiveci prea moale. Vreau sa pot vedea legumele intregi dar si facute in acelasi timp.
Asa ca incep prin a praji cartofii. Le fac o crusta care va preveni sfaramarea lor, dar le va imbogati si gustul in acelasi timp. Adaug apoi mazarea, vanata si la urma dovleceii. La sfarsit adaug ceapa si usturoiul si rosiile de la conserva. Totul va intra la cuptor la foc potolit sa scada incet si sa devina dulceag ghiveciul.
Savureaza!

Penne cu dovlecei

Hotarat lucru: imi plac dovleceii! Asa ca am sa prepar si niste penne cu dovlecei. Am mancat prima data in Oradea. Am ales atunci sa merg pe recomandarea restaurantului si nu am gresit deloc. Asta a fost acum 5 ani. Este o mancare usoara. Nu stiu exact cum o face restaurantul oradean, dar iata cum fac eu: fierb pennele asa cum este recomandat pe ambalaj, dar le scot cu 1-2 minute mai repede. Dovleceii ii tai in doua si ii sarez pentru a scoate apa din ei. Ii calesc la foc iute ca sa prinda coaja repede, dar sa nu se inmoaie. Mie imi plac crocanti si usor cruzi.
Cand au inceput sa prinda culoare, adaug usturoi taiat felii subtiri si cateva felii de ardei iute rosu tocate marunt. Vor da culoare dar si savoare. Cand sunt gata, adaug repede pastele sa se rumeneasca si ele putin si pe urma smantana. Amestec de cateva ori si adaug busuioc proaspat.
Savureaza!

Drob de dovlecei

Inca mai este vara, asa ca se potriveste foarte bine. Este un drob foarte usor de facut si e grozav atat cald cat si rece.
Am luat doi dovlecei tineri. Stiu ca sunt tineri pentru ca nu au pete galbene si nu sunt prea mari ca sa inceapa sa aiba seminte. I-am taiat in doua, am pus sare din belsug peste ei ca sa iasa mai repede apa. I-am razuit si i-am stors bine, bine de zeama. In felul acesta drobul va fi mult mai inchegat.
Peste dovleceii razuiti am adaugat 2 oua, o felie de paine inmuiata bine in apa si faramitata, ceapa verde, patrunjel si marar. Am condimentat din belsug cu piper. Abia dupa ce l-am copt, mi-am dat seama ca as fi putut pune si niste branza rasa. Ar fi imbogatit si mai mult savoarea drobului meu.
L-am lasat la cuptor pana s-a rumenit si gata! Savureaza!

24 iunie 2012

Prajitura cu rubarba

M-am apucat de dulcuri! Sau cel putin incerc si asa ceva. Nu voi face cu aceeasi regularitate, dar voi mai incerca din cand in cand. Aluatul prajiturii mele este bun pentru orice fruct. Este usor de facut si rapid. Amestec margarina cu zahar si 1 ou intreg si 4 galbenusuri. Cand toate se incorporeaza, adaug treptat faina amestecata de dinainte cu putin praf de copt. Stropesc aluatul meu cu putin lapte in care am pus aroma de menta. Aluatul nu trebuie sa curga, dar nici sa fie foarte legat. Tava am pregatit-o cu hartie de copt, ulei si faina. In felul acesta stiu ca prijitura mea nu se lipeste absolut deloc. Aluatul se aseaza destul de greu in tava, dar cu rabdare, reusesc. Las aluatul sa se odihneasaca. In felul acesta se uniformizeaza suprafata. Intre timp curat rubarba. Tai capetele si o cojesc usor, ca sa iau toate "atele". Ca la pastaie daca vrei. Tai tulpinile cubulete si apoi incep sa le asez in aluat. Cubulet langa cubulet. Menta va face prajitura mea mai racoroasa. Doar e vara, nu? Savureaza!

Paste cu somon si brocoli

Paste! Nu am mai gatit de ceva vreme. Sunt gata intr-o jumatate de ora, nu mai mult si sunt excelente. Aleg penne, imi plac cel mai mult. L-am fiert conform instructiunilor. Curata niste usturoi tanar. Il folosesc pentru ca este mai dulce si vreau sa profit cat mai este asa. Arunca in tigaie ustourioul si 2 frunze de busuioc. Calesc putin sa auresc usturoiul. Adaug bucatele de somon afumat pe care le prajesc foarte putin, cat sa schimbe culoarea. Adaug brocoli si smantana de gatit. Brocoli trebuie sa stea cat mai putin in tigaie, sa se pastreze crocant. Amestec de cateva ori, las cateva clocote si arunc si penele mele in tigae. Sting focul si dau deoparte. In felul acesta, pastrez brocoli crocant, iar pastele se incorporeaza fara a-si pierde forma. Savureaza!

Cod invelit in bacon pe pat de cartofi noi cu fasole verde si masline

Este un mix de gusturi si savoare. Are ceva mediteranean aceasta mancare. Este savuroasa si lejera. Cartofii spalati bine de tot, se pun la fiert, nu prea mult, ca sa nu se crape. Se adauga si fasolea verde si se mai fierbe putin. Legumele se scurg bine de apa, se aseaza in tava alaturi de masline, zeama de lime si coaja si un strop de ulei de masline. Cat stau legumele la cuptor sa prinda crusta, codul se inveleste bine in bacon si se aseaza pe patul de legume dupa ce cartofii au devenit usor aurii. Tava mea a mai ramas putin in cuptor. Codul se face rapid, iar baconul nu trebuie sa se usuce. Savureaza!

9 iunie 2012

Friptura de porc cu salsa si cartofi prajiti

Friptura de porc clasica: presar pe carne sare si condimente, o las putin asa sa se patrunda si o frig in tigae. Pentru friptura de porc prefer sa folosesc sare, piper cu usturoi, boia. Cartofii prajiti ii fac de fapt la cuptor, pentru ca folosesc congelati: e mult mai comod, mai putin mirositor si sigur ies bine. Pe ei presar sare si cimbru. Nu adaug deloc ulei. Si acum salsa: piesa de rezistenta a farfuriei mele. Im place mult valeriana si o folosesc de foarte multe ori in salate, dar de data asta, este baza mea pentru salsa. Robotesc valeriana, rosii cherry, usturoi (sau ceapa, le-am facut pe amandoua, sunt extrem de delicioase amandoua), doua frunze de busuioc proaspat si cateva alune pentru consistenta. Sau cel putin asa am crezut atunci. De fapt, este un gust minunat, o combinatie care bucura simturile. Asez toate elementele mele pe farfurie si savurez!

Noodles cu creveti in stil chinezesc

Iata ceva foarte gustos si extrem de rapid. Chiar daca imi place sa gatesc, nu imi place sa stau mult in bucatarie, mai ales in timpul saptamanii, cand nici nu stiu cand trece timpul seara. Am oparit noodles asa cum scria pe pachet, sau ma rog, aproape. Nu prea sunt buna la a urmari instructiunile. Dupa oparire, le-am trecut prin jet de apa rece si le-am scurs cat am putut de bine. Ideal este sa am o strecuratoare. Am pus la incins putin ulei in care am aruncat usturoi nou, care este mult mai gustos si mai putin iute si ardei iute verde, taiat foarte fin. Dupa ce usturoiul a devenit auriu, am adaugat crevetii. Am folosit creveti mici, pentru ca piesa mea de baza este noodles. I-am lasat foarte putin singuri, pentru ca am adaugat legume chinezesti. Ca sa fie in stil chinezesc, am stropit cu sos de soia si sos de peste. Tigaia mea este aproape gata, am si noodles in ea, amestec de cateva ori si gata! Savureaza!

4 iunie 2012

Rechin cu putin sos insotit de piure de dovleac asezonat cu busuioc

Este pentru prima data cand mananc rechin si mai mult decat atat, prima data cand il si gatesc. Nu as putea sa spun cu ce seamana, ar trebui incercat. Este o carne gustoasa, legata, frageda, aproape ca nu ai nevoie de cutit. Am pus peste rechinul meu vin alb aromat, sos de soia, ulei, sos de peste, salvie, sare si piper. L-am lasat la macerat cam 45 de minute. Am fiert legumele pentru piureul meu de dovleac. E bine sa fie alaturi de dovleac si cartof si ceapa, asa pentru gust. Dupa ce s-au fiert, le-am zdrobit in blender cu putin unt si busuoic prospat. Piureul meu are o aroma excelenta. Busoiocul salveaza multe mancaruri. Am folosit tigaia pentru a coace pe toate partile bucata mea de rechin. Am pastrat pielea, pentru ca il tine legat, dar in farfurie l-am asezat fara piele. Sosul in care a stat, l-am dat apoi in doua clocote si l-am pus peste carne. Savureaza!

22 aprilie 2012

Cotlete caramelizate de miel

Carnea de miel mi se pare o carne complexa, poti lucra foarte bine cu ea, poti avea imaginatie sa o reinventezi si sa creezi ceva nou. Cand spun asta, nu ma gandesc la bucataria universala, nu sunt atat de infatuata sa cred ca pot eu inventa ceva nou. Spun despre mine si atat. Astazi am gatit cotlete caramelizate de miel. Am avut 4 cotlete, cu os cu tot, gata asezonate, gata condimentate. Am luat doar patru pentru ca nu mai incercasem acea macelarie. Bravo lor! S-a simtit fin gustul carnii de miel. Le-am "impachetat" in sosul meu de caramelizare: miere, sos de soia dulce si sos de chilli. Cam 1 la 1 proportia. Nu iese iute, cotrar aparentelor, iese usor dulceag. Le-am lasat acoperite, o ora in cuptorul incins. Au iesit zemoase, lipicioase, dulcege si din aceste gusturi iesea foarte fin gustul de miel. Daca nu iti place gustul si mirosul de miel, poti lua carnea de la macelariile arabe sau turcesti, vei simti diferenta. Recomad o garnitura de cartofi copti fara unt, caci e destul de grasa carnea si ai sos suficient. In schimb, poti asezona cu piper cu usturoi. Gustul de usturoi este foarte fin si subtil. Salata mea de astazi este una cu salata verde, ridichi, ceapa si putina loboda. Loboda are un gust fin acrisor. Imi place sa experimentez tot felul de verdeturi in salata. Loboda va fi prezenta in salata mea de acum inainte! Savureaza!

16 aprilie 2012

Supa crema de pui cu nucsoara

Supa crema mi se pare cea mai buna gaselnita in bucatarie. Este imposibil sa nu iti iasa bine o supa crema, iar daca cumva nu prea e gustoasa, se drege cu smantana!
Am fiert alaturi de pui ce legume am avut in frigider: cartof, dovlecel, morcov, ardei gras, ceapa. Le-am fiert pana s-au facut praf.
Am robotit toate cele pana am abtinut o pasta ce se alungea ca o guma. Am adaugat treptat supa, nucsoara proaspat rasa si putina smantana. Am lasat-o sa dea in cateva clocote si mi-am urat pofta buna.
Savureaza!

Pulpa de curcan impanata la cuptor si stropita cu coniac

Pulpa de curcan este mai zemoasa decat pieptul, dar in acelasi timp nu pot sa o prezint pe un platou sub aceeasi forma. Asa ca ma gandesc la altceva. Carnea este mai neagra, mai grasa, si merge impanata. Cu usturoi. Stropita cu putin ulei si frecata cu cimbru.
Am asezat pulpele mele impanate in tava alaturi de cativa cartofi taiati grosier. Le-am acoperit sa se faca incet si bine. Cand sunt aproape gata, le descoper si le las in toata speldoarea lor stropite cu coniac. Le mai las cat sa se evapore alcoolol, dar sa ramana savoarea coniacului.
Merg excelent cu salata verde cu o mana de rosii cherry in mijloc.
Savureaza!

Creveti in sos fin de grape si nucsoara

Am descoperit ca grape roz merge de minune cu crevetii, iar daca adaug si putina nucsoasa rasa, am ceva de vis!
Un gust dulceag, acrisor si fin amarui. E sosul desavarsit!
Recomandat a se servi special cand nu e paine in casa, altfel cu siguranta nu te vei putea abtine.
Savureaza!

6 martie 2012

Dorada

Imi place pestele, dar urasc sa il curat, de aceea, de fiecare data cand vreau sa mananc peste, mai intai intreb la magazin daca ma ajuta sa-l curat, altfel, nu cumpar.
Am luat doua dorade potrivite, gata curatate. Mi-au lasat "urechile" intacte, cat sa vad ca pestele este proaspat. Dorada miroase a mare, a sare, a alge si scoici. Imi place mirosul, mai ales in miez de iarna friguroasa. Am spalat foarte bine pestele, cu atentie l-am pipait si mirosit. Pestele trebuie sa fie proaspat, altfel, mai bine nu te apuci de gatit.
Fac dorada in sare. Nimic mai simplu, mai gustos, mai savuros.
Asez un strat de sare in tava, suficient de gros cat sa nu se vada tava mea neagra. Asez cu drag pestele. Fac doua delusoare de sare. Pestele trebuie sa fie acoperit complet de sare. Il verific pe toate partile. Nu se vede nimic.
In cuptorul incalzit, tava mea va sta linistita cam o ora, cat sa se coloreze in parti sarea. Cand a inceput sa se coloreze, e clar ca pestele meu este facut. Daca il las mai mult, devine uscat, de parca a stat la vant si sare cateva luni. Am patit asta si nu mai vreau sa mananc asa ceva. Niciodata nu ma grabesc sa curat sarea de pe peste. Firbinte, pe alocuri topita, sarea mea va pastra mult timp cald pestele. Asa ca, dupa cam o ora, pot inca manca un peste cald si fara pic de sare lipita de el si mai ales absolut intreg. Pielea lui fina este intacta si iata frumoasa.


Si merge excelent cu salata verde!
Savureaza!

26 februarie 2012

Frigarui impletite cu felii de cartof dulce, asortate cu salata de andive

Este o explozie de gusturi, de sentimente, de stari, de placeri salbatice! Vrei mai mult si mai mult. Si ai vrea sa fii hranita si sa hranesti. Sa simti in gura si gustul degetelor pline de sosul mancarii. Sa gusti avid o gura de Merlot vechi si sa iti explodeze gura si sa nu stii de ce. Si sa te lasi in voia gustului si a simtului si sa evadezi! Asa ar trebui sa te simti de fiecare data cand mananci. Mancarea ar trebui sa fie o stare de excelenta a simturilor, un orgasm al papilelor gustative!
Cred cu tarie, deja, ca este necesar sa ai o relatie intensa cu mancarea ta in timp ce o pregatesti, ca sa iasa perfecta. Este necesar sa o iubesti si sa o admiri.
Am taiat usurel fasii de carne de porc pe care le-am impletit cu dragoste pe frigarui. Sunt frumoase impletiturile mele! Le-am uns cu un sos facut din ulei, soia, chilli si mustar. Le-am lasat la cuptor cam 20 de minute, dupa care le-am intors si uns din nou, am scurs zeama lasata de ele si le-am mai lasat cam 15 minute la cuptor.
In acelasi timp am copt si cartofii dulci.
Salata de andive completeaza minunat mancarea mea, pentru ca are un gust usor amarui, iar otetul contracareaza oarecum gustul dulceag al cartofilor, dar in acelasi timp amplifica gustul dulceag iute al frigaruilor.
Iar un pahar de Merlot este o desavarsire a festinului culinar. Orgasmatic.
Savureaza!

Supa crema cu chimen

Am gasit-o sub denumirea de supa crema de chimen, dar mi s-a parut incorecta denumirea, caci chimenul este condimentul supei, actorul principal, daca vrei, dar nicidecum ingredientul exclusiv.
Legumele din supa mea au fost cartoful, morcovul, dovlecelul, ardeiul, iar radacinoasele au fost telina si pastarnacul. E o supa crema simpla, dar cu un gust intens. Legumele si radacinoasele au fiert pana cand sa se faca aproape praf.
Am amestecat o lingura de chimen macinat cu o lingura de faina si cu supa calduta cat sa se omogenizeze tot. O lingura de chimen am lasat-o deoparte.
Legumele au fost robotite cu mare sarguita alaturi de lingura de chimen. Am obtinut un piure cremos, aproape ca o guma de mestecat, prin care se vedea foarte clar chimenul intreg.
Am amestecat piureul cu crema de chimen si cu restul de supa, cat am putut de incet, ca sa obtin o crema legera, fara cocoloase urate. Am mai pus putin la fiert, cat sa se contopeasca ingredinetele si mirosurile si sa obtin un gust desavarsit, usor picant, deosebit.
E perfecta calda, sa simt in cerul gurii chimenul si sa am impresia ca e ceva iute, dar sa nu stiu ce si sa descoper ca nu e nimic iute.
Savureaza!

Creveti

Cand am chef de ceva rapid, usor, chic si absolut orgasmic pentru papilele mele, imi pregatesc un bol de creveti. Nimic mai simplu, dar in acelasi timp nimic mai intens pentru simturi.
Peste crevetii decorticati, storc bine de tot o lime, presez cativa catei de usturoi si presar niste sare. Las o jumatate de ora, cat sa fac orice altceva, inclusiv sa beau un pahar de vin.
Pun in tigae cam o lingura doua de ulei de masline si arunc crevetii scursi acolo. Amestec. Miros aburul. Inchid ochii si deja simt in gura gustul dulce acrisor, putin iute si iarasi dulce. Si simt in nari briza de pe coasta Greciei, iar pielea imi este invadata de o caldura excitanta. Adaug sucul in care au stat si amestec. Si iarasi miros, si iarasi inchid ochii si visez acum la coasta Spaniei si la mirosul de pe Ramblas.
E un gust pe care nu il pot compara cu nimic. Simt in cerul gurii o placere orgasmica si am un impuls incostient de a savura cu orice pret sosul. Este o desfatare a simturilor care poate degenera intr-o desfatare a trupurilor.
Savureaza!

15 februarie 2012

Pui Thailandez

Nu am mai mancat de ceva vreme ceva picant, asa ca am luat o reteta si am adoptat-o stilului meu picant de a manca. Am avut nevoie de pui, brocoli, morcov si taitei de orez.
Am taiat puiul in bucatele mici, asa, cat sa fie luate o data. L-am prajit putin, dupa care am adaugat in tigae chilli, sos de peste, sos de soya dulce. L-am lasat cateva minute sa se combine gusturile si mirosurile. trebuie sa am putina rabdare cu sosul de peste pentru ca la inceput, are un miros care te pune usor pe ganduri, dar cred ca este definitoriu pentru genul asta de tigai.
Am adaugat morcovul fasii si brocoli buchetele mici si cam o jumatate de cana de apa. Mi s-a parut ca nu ar fi suficient de picant pentru gustul meu, asa ca am mai pus putin chilli. 2-3 minute au stat legumele, dupa care am adaugat si taiteii. Vreau sa simt legumele inca tari, iar taiteii se fac imediat.
Absolut delicios si picant. Mai picant a doua zi decat in prima.
Savureaza!

Legume doar usor gratinate

Am avut chef sa nu mananc carne, asa ca am luat o punga de legume congelate, pe care le-am aruncat in tava, le-am condimentat (am gasit o noua combinatie de condimente de legume gata preparate), le-am stropit cu putin ulei si le-am pus in cuptor acoperite cu folie. Au stat cam 20 de minute. Le-am scos, am adaugat putina smantana, le-am acoperit si le-am mai lasat inca 15 minute. Mmmm, absolut delicios.
Savureaza!

Supa crema de linte

Nu mi-am inchipuit vreodata ca am sa devin atat de incantata de supele creme. Acum incep sa ma gandesc la toate supele pe care le-am mancat si sa le vizualizez ca supe creme.
Asadar, supa crema de linte. Atat de fina, atat de deliciasa, atat de hranitoare.
Am curatat si spalat ceapa, morcovul si lintea. Le-am pus la fiert. Cel mai bine este sa dau un avantaj morcovului, pentru ca lintea si ceapa se fierb imediat. Am pus sare, maghiran si putin cimbru.
Am robotit lintea ceapa si morcovul si un strop de marar. Am adaugat treptat si usor putina smantana asa, la temperatura camerei si restul de zeama. Supa mea a capatat consistenta cremoasa, si-a schimbat putin culoarea, curge usurel, dar se simte putin lintea.
Merge foarte bine cu cateva crutoane.
Savureaza!

6 februarie 2012

Friptura de porc la cuptor

Cand nu am chef sa gatesc ceva sofisticat, dar in acelasi timp sa fie gustos, ma gandesc la friptura de porc la cuptor.
Cateva felii de muschi condimentat asa cum am inspiratia de moment, cateva picaturi din uleiul meu picant, cateva minute sa se patrunda, cam 20 de minute in cuptor cu folie si cam 10 fara ca sa prinda crusta si gata! Este fraged, gustos si foarte rapid.
Merge foarte bine un cartof copt si salata verde.
Savureaza!

Ratatouille spaniol

Am gasit ceva vegetarian, dar foarte gustos. Ceva ce nu am mai mancat din copilarie. Ceva ce nu pofteam nicicum. Dar era scris altfel, incitant si savuros: ratatouille spaniol. Mmmm...
Iata deci: am taiat in felii nici prea subtiri nici prea groase doi dovlecei si o vanata. Le-am pus in tava cu 2 linguri de ulei. Am pus tava la cuptor pentru cam 10 minute.
In acest timp, am amestecat o conserva de rosii intregi cu ustoroi pisat si oregano din belsug. Am lasat doua trei clocote. Doar cat sa simt ca mirosul de oregano amestecat cu rosii si usturoi imi invadeaza toata bucataria.
Am scos tava, am aruncat cartofii taiati in feliute mai groase peste dovlecei si bucatile de vanata. Am amestecat sosul cu legumele si le-am tinut cam o jumatate de ora cu folie deasupra si apoi inca cam un sfert de ora fara folie.
Asa, cat sa iasa putin sos, dar care sa fie gros si concentrat si sa aiba acel gust puternic si fin al oreganului si sa iti vina sa stergi farfuria cu o bucatica de paine vinovata.
Savureaza!

24 ianuarie 2012

Porc dulceag si iute in acelasi timp

Cand nu am timp suficient sa marinez carnea, pentru ca e mult mai buna asa, aplic o metoda descoperita. Sunt sigura ca exista, dar daca o descopar eu este mult mai delicioasa si mai "originala".
Aveam 2 bucati de muschi usor inconjurate de un strat de grasime. Stiu ca nu e buna carnea de porc pentru ca nu e sanatoasa, DAR, este foarte gustoasa. Am facut un sos de marinata din niste soia dulce, sos de peste, sos de chilli, putina sare. Am pus carnea in acest sos, ungand-o temeinic pe fiecare parte. Este acea marinata care intra repede in carne, pot chiar sa o tin 30 de minute daca ma grabesc.
Am pus-o putin in tigae, ca sa capete o crusta pe ambele parti. Dar nu o tin mult, pentru ca soia are tendinta de a face mult fum cand incepe sa se evapore.
Intre timp, am pornit cuptorul, ca sa fie deja cald cand aveam sa introduc tavita mea pentru fix 2, maxim 3 bucati de carne. Am acoperit-o cu folie, ca sa nu se usuce si am lasat-o 30 de minute. E bine sa mai aiba sos. Cand o scot din cuptor, o las cu folia deasupra, ca sa isi poata pastra suculenta.
Savureaza!

22 ianuarie 2012

Shepherd's pie

Hmm! Este acea farfurie pe care o vrei plina, fie calda, fie rece! Dar daca este de porc, este obligatoriu sa fie calda. Am incercat pana acum 3 variante: porc, vita si pui. Nu am o preferata. Oricum, indiferent de carne, o prepar la fel.
Carnea tocata o amestec cu o ceapa tocata, cativa usturoi feliati, sare, piper, cimbru cat mai mult, boia dulce pentru savoare, si bineinteles si putina iute. O prajesc in foarte putin ulei. Mmmm... Incepe sa se simta parfumul cimbrului. Mai pun putin. Miros...
In cratita de alaturi fierb niste cartofi la foc iute si cat mai mult. Sa se faca praf. Dupa ce s-au fiert, ii pun in robot cu branza Philadelphia si nucsoara. I-am robotit pana am avut un "aluat" care se intindea.
Carnea mea si-a schimbat culoarea. Adaug o ploaie de faina si putina supa. Va fierbe pana se va ingrosa. Gata! Mazare si porumb! 2-3 minute si e gata.
O las sa se raceasca putin.
Imi tapetez tava. Asa, ca sa fiu sigura ca nu se lipeste si ca o pot lua usor.
Torn carnea. Nivelez. Torn "aluatul" meu din cartofi. Presar cimbru deasupra si la cuptor.
Va sta la cuptor mai intai acoperita, sa se patrunda toate mai bine si apoi, cand e aproape gata, o las sa faca putina crusta.
Astazi am mancat-o alaturi de salata de varza rosie, dar, putin diferita de cum am pregatit-o pana acum. Am frecat varza cu sare pana a devenit mai putin batoasa. Am stors lime peste, dupa care am pus o lingurita de maioneza cu usturoi si am amestecat bine sa se omogenizeze.

Savureaza!

Brinzeturi

Daca nu am chef sa gatesc si mi-e foame, dar parca as manca si ceva bun, stiu ce am de facut. Brinzeturi si fructe.
In general, am in frigider cam tot ce imi trebuie: cateva felii de ementaler, cateva cubulete de gouda afumata, 2 felii de bavaria blu, un triunghi de camembert, un mar taiat felii subtiri, cateva boabe de strugure, 2-3 curmale si 2-3 nuci. Si imaginatie sa le asez pe farfurie.
Savureaza!

15 ianuarie 2012

Supa crema de cartofi

As zice ca e ceva anost si neinteresant. Ei bine, nu! Ma gandesc la ceva cremos, savuros, apetisant, fin si gustos. Este foarte clar ca nu doar cartofii fac asa ceva, dar ei sunt baza.
Am luat cativa cartofi pe care ii tai cubulete. Am pus deoparte cateva dintre cele mai reusite cubulete pe care le-am fiert separat. Supa mea va avea si decor. Alaturi de cartofi, am pus un morcov, un ardei gras si o ceapa. Ca sa fie mai colorata supa mea, am luat un ardei rosu. Am pus sare, cuisoare si ierburi provensale.
Imediat ce legumele mele s-au fiert, le-am scos din supa le-am lasat sa se raceasca putin si apoi le-am pus in robot. A iesit un piure absolut minunat: cremos si putin lipicios. Peste el am adaugat putina smantana si am amestecat pana a fost omogen. Apoi, putin cate putin, am adaugat supa. S-a omogenizat.
Am pus-o pe foc sa mai dea in cateva clocote si am ras putina nucsoara deasupra.
Savureaza!

Friptura de vita cu gorgonzola

Minunat!
O incantare a simturilor!
Imi place friptura facuta mediu. Cred ca atunci ii poti savura cu adevarat gustul.
2 minute in unt pe o parte, 2 minute pe cealalta parte si e aproape gata. Focul trebuie sa fie iute, ca sa capete crusta.
Am pus-o intr-o tava, am taiat putina gorgonzola deasupra si am lasat-o 7 minute la cuptor, timp in care s-a topit gorgonzola si a patruns carnea.
Intotdeauna mananc friptura de vita cu salata verde. Este cea mai potrivita. Mai pun doar cateva fasii de morcov.
Savureaza!

10 ianuarie 2012

Nucsoara

In seara asta, m-am hotarat sa folosesc nucsoara. are un miros patrunzator, precum piperul, parca e iute, dar este parfumata dulceag. O mica nuca, moale, fina la atingere si atat de pretioasa mie!
Am sa folosesc carne de pui si nu orice fel de carne de pui, ci acea parte de la piept care este mai mica, ascunsa si lipita de osul pieptului de pui, care mi se pare mai frageda si mai putin atoasa.
Spal carnea si o miros. E bine. O asez intr-o farfurie adanga si arunc ceva sare, piper cu usturoi, rad putina nucsoara deasupra si strecor cateva picaturi de ulei de masline. O framant si o las o jumatate de ora. Am doua sticlute de ulei de masline: una in care stau cateva bucati de chilli si alta in care am pus ierburi provansale. Dau un altfel de gust carnii.
Pun sa fiarba niste linte. La final voi face o salata din ea punand doar foarte putina maioneza.
Pun carnea direct in tigae, dar fara ulei, bineinteles. A inceput deja sa miroasa nucsoara. Parfumat. Usor iute, aduce a piper, dar nu e absolut deloc la fel. E doar o senzatie. Simti iute-parfumat in nari, iar cand mesteci prima bucata simti in cerul gurii mai pregnant. Dar este o altfel de aroma, este un iute care nu se compara cu piperul si nici cu ardeiul iute. Este un gust si un parfum pe care trebuie sa le incerci si sa nu ai nicio retinere in a le incerca.


Savureaza!

8 ianuarie 2012

Prima reteta impartasita

Deja vreau sa va minunati putin!
Astazi am gatit porc in sos cremos cu garnitura de paste.
Mai intai de toate, nu am poze, pentru ca ideea mi-a venit mult mai tarziu, dar poate voi face maine cateva fotografii.
Am folosit cotlet cu os. Cotletul este o carne cu un gust foarte bun, aromat, care iti incanta papilele, atat timp cat nu il faci prea tare, altfel, devine o carne atoasa, fada si inecacioasa. Ca atare, cand il prajiti, sau frigeti, sau orice vreti sa faceti, aveti grija sa ramana suculent.
Am luat cateva bucati de cotlet pe care le-am spalat, sters cu grija, condimentat si uns cu ulei si le-am aruncat in tigae, doar cateva minite pe fiecare parte. Mmmm, mirosea dumnezeieste in casa. Carnea era foarte proaspata, asa ca parfumul ei prajit mi-a amintit de copilarie, cand se taia porcul si se prajea prima carne. Acel miros trebuie sa il ai permanet in nari cand faci porc. Daca carnea ta nu miroase la fel, inseamna ca prospetimea ei este indoielnica.
Am tras aer in piept si am scos carnea. Nu trebuie sa stea la cald neaparat, se poate molesi.
In ce a ramas de la carne, am aruncat o ceapa potrivita taiata marunt si cativa catei de usturoi in feliute si am stins repede cu vin alb. Sec. Am lasat sa se risipesca aburii alcolului si am adaugat putina supa. Dupa cateva clocote, am adaugat smantana. Ca sa nu se branzeasca, cum am patit eu, nu uita sa o scoti din vreme de la frigider si sa o amesteci cu putina zeama fierbinte inainte de a o turna peste sosul firbinte.
Miroase-ti mancarea. E foarte important. Cam toti bucatarii iti vor spune, cred, sa iti gusti mancarea. Eu nu prea o fac. In schimb, miros tot ce pun in mancare. Imi place mirosul de mancare buna si cred ca prin miros imi dau seama daca este buna sau nu.
Dupa cateva clocote, sosul meu este gata. Il torn peste carnea aranjata in tava si fixez 30 de minute cronometrul cuptorului.
Iau o gura de vin. E bun. Aranjez masa.
Ce fac pastele mele? Ei bine, pun apa la fiert, cu sare, bineinteles. Orice paste sunt bune, dar mie mi s-au parut potrivite cele late, care seamana cu taiteii facuti in casa. Respect instructiunile. Pe urma amestec cu sos, culmea pentru riztto: parmigiano con basilico. Era singurul sos din casa. Mirosul pastelor era usor patrunzator, dulceag si tare in acelasi timp. Dar se vor raci pana este gata carnea. Le-am pus repede in termorezistent si in cuptor cu ele. Au iesit moi, nelipicioase, intregi, cremoase, decorative si mai ales deosebit de gustoase.
Sunt doua variante de a manca ce am gatit.
Primul este clar carnea alaturi de paste si cu un pahar de vin.
A doua varianta este mai sofisticata putin si merge foarte bine cand ai invitati, dar nu prea pretentiosi, caci in definitiv, nu e ceva extraordinar. Servesti pastele la inceput. Prezinti cotletul ca fel principal alaturi de salata verde asezonata cu fasii de morcov si semirondele de ceapa si bineinteles daca invitatii tai nu sunt la cura de slabire, cu un piure facut din cartofi amestecat cu putina nucsoara si branza moale.
Te las pe tine sa alegi varianta de prezentare si bineinteles sa iti alegi vinul care iti place. Nu stiu daca suntem inca suficient de complicati sa alegem vinul care se asorteaza, potrivit etichetei.
Sunt curioasa ce gust va avea mancarea mea maine.
Savureaza!

Gatesc!

M-am hotarat sa gatesc. Ei, nu asa dintr-o data. A inceput sa imi placa.
Nu vreau sa ma compar cu nimeni, nu vreau sa copiez pe nimeni. Nici macar nu am de gand sa scriu de unde imi procur retetele. Vreau doar sa gatesc si sa scriu despre asta. Cred ca este mult mai important gustul si sentimentul acelui gust decat sa ma asociez cu o persoana anume, cu o revista sau carte de bucate.
De ceva timp, mi-am dat seama ca imi place sa gatesc, imi place sa mananc si mai ales imi place sa vad mancarea asezata bine in farfurie. Sunt la inceput. Am gatit doar cateva retete, dar vreau sa le impartasesc si as vrea sa descriu gustul si ceea ce am simtit cand am mancat.
Sunt convisa ca retetele pe care le voi incerca le voi repeta daca imi vor placea si atunci voi vrea sa schimb ceva. Voi scrie daca schimbarea a fost buna sau catastrofala.
Imi doresc in secret sa citeasca multi ceea ce scriu eu, dar, daca nu se va intampla, cine stie, ma voi simti eliberata de gatit, de gust, de aranjat in farfurie, sau poate dimpotriva, la un moment dat voi strange tot ce am scris si voi publica candva.
Stiu de la mama ca o mancare isi schimba gustul a doua zi. Voi scrie despre gustul din prima zi, dar si despre cel din a doua zi. Voi scrie daca mancarea este mai buna rece sau calda, daca a mai avut nevoie de sare, sau daca am pus prea multa nucsoara...
Voi scrie despre gustul mancarii gatite de mine...
 

Brandusa gateste!

.