Cand nu am timp suficient sa marinez carnea, pentru ca e mult mai buna asa, aplic o metoda descoperita. Sunt sigura ca exista, dar daca o descopar eu este mult mai delicioasa si mai "originala".
Aveam 2 bucati de muschi usor inconjurate de un strat de grasime. Stiu ca nu e buna carnea de porc pentru ca nu e sanatoasa, DAR, este foarte gustoasa. Am facut un sos de marinata din niste soia dulce, sos de peste, sos de chilli, putina sare. Am pus carnea in acest sos, ungand-o temeinic pe fiecare parte. Este acea marinata care intra repede in carne, pot chiar sa o tin 30 de minute daca ma grabesc.
Am pus-o putin in tigae, ca sa capete o crusta pe ambele parti. Dar nu o tin mult, pentru ca soia are tendinta de a face mult fum cand incepe sa se evapore.
Intre timp, am pornit cuptorul, ca sa fie deja cald cand aveam sa introduc tavita mea pentru fix 2, maxim 3 bucati de carne. Am acoperit-o cu folie, ca sa nu se usuce si am lasat-o 30 de minute. E bine sa mai aiba sos. Cand o scot din cuptor, o las cu folia deasupra, ca sa isi poata pastra suculenta.
Savureaza!
24 ianuarie 2012
22 ianuarie 2012
Shepherd's pie
Hmm! Este acea farfurie pe care o vrei plina, fie calda, fie rece! Dar daca este de porc, este obligatoriu sa fie calda. Am incercat pana acum 3 variante: porc, vita si pui. Nu am o preferata. Oricum, indiferent de carne, o prepar la fel.
Carnea tocata o amestec cu o ceapa tocata, cativa usturoi feliati, sare, piper, cimbru cat mai mult, boia dulce pentru savoare, si bineinteles si putina iute. O prajesc in foarte putin ulei. Mmmm... Incepe sa se simta parfumul cimbrului. Mai pun putin. Miros...
In cratita de alaturi fierb niste cartofi la foc iute si cat mai mult. Sa se faca praf. Dupa ce s-au fiert, ii pun in robot cu branza Philadelphia si nucsoara. I-am robotit pana am avut un "aluat" care se intindea.
Carnea mea si-a schimbat culoarea. Adaug o ploaie de faina si putina supa. Va fierbe pana se va ingrosa. Gata! Mazare si porumb! 2-3 minute si e gata.
O las sa se raceasca putin.
Imi tapetez tava. Asa, ca sa fiu sigura ca nu se lipeste si ca o pot lua usor.
Torn carnea. Nivelez. Torn "aluatul" meu din cartofi. Presar cimbru deasupra si la cuptor.
Va sta la cuptor mai intai acoperita, sa se patrunda toate mai bine si apoi, cand e aproape gata, o las sa faca putina crusta.
Astazi am mancat-o alaturi de salata de varza rosie, dar, putin diferita de cum am pregatit-o pana acum. Am frecat varza cu sare pana a devenit mai putin batoasa. Am stors lime peste, dupa care am pus o lingurita de maioneza cu usturoi si am amestecat bine sa se omogenizeze.
Savureaza!
Carnea tocata o amestec cu o ceapa tocata, cativa usturoi feliati, sare, piper, cimbru cat mai mult, boia dulce pentru savoare, si bineinteles si putina iute. O prajesc in foarte putin ulei. Mmmm... Incepe sa se simta parfumul cimbrului. Mai pun putin. Miros...
In cratita de alaturi fierb niste cartofi la foc iute si cat mai mult. Sa se faca praf. Dupa ce s-au fiert, ii pun in robot cu branza Philadelphia si nucsoara. I-am robotit pana am avut un "aluat" care se intindea.
Carnea mea si-a schimbat culoarea. Adaug o ploaie de faina si putina supa. Va fierbe pana se va ingrosa. Gata! Mazare si porumb! 2-3 minute si e gata.
O las sa se raceasca putin.
Imi tapetez tava. Asa, ca sa fiu sigura ca nu se lipeste si ca o pot lua usor.
Torn carnea. Nivelez. Torn "aluatul" meu din cartofi. Presar cimbru deasupra si la cuptor.
Va sta la cuptor mai intai acoperita, sa se patrunda toate mai bine si apoi, cand e aproape gata, o las sa faca putina crusta.
Astazi am mancat-o alaturi de salata de varza rosie, dar, putin diferita de cum am pregatit-o pana acum. Am frecat varza cu sare pana a devenit mai putin batoasa. Am stors lime peste, dupa care am pus o lingurita de maioneza cu usturoi si am amestecat bine sa se omogenizeze.
Savureaza!
Brinzeturi
Daca nu am chef sa gatesc si mi-e foame, dar parca as manca si ceva bun, stiu ce am de facut. Brinzeturi si fructe.
In general, am in frigider cam tot ce imi trebuie: cateva felii de ementaler, cateva cubulete de gouda afumata, 2 felii de bavaria blu, un triunghi de camembert, un mar taiat felii subtiri, cateva boabe de strugure, 2-3 curmale si 2-3 nuci. Si imaginatie sa le asez pe farfurie.
Savureaza!
In general, am in frigider cam tot ce imi trebuie: cateva felii de ementaler, cateva cubulete de gouda afumata, 2 felii de bavaria blu, un triunghi de camembert, un mar taiat felii subtiri, cateva boabe de strugure, 2-3 curmale si 2-3 nuci. Si imaginatie sa le asez pe farfurie.
Savureaza!
15 ianuarie 2012
Supa crema de cartofi
As zice ca e ceva anost si neinteresant. Ei bine, nu! Ma gandesc la ceva cremos, savuros, apetisant, fin si gustos. Este foarte clar ca nu doar cartofii fac asa ceva, dar ei sunt baza.
Am luat cativa cartofi pe care ii tai cubulete. Am pus deoparte cateva dintre cele mai reusite cubulete pe care le-am fiert separat. Supa mea va avea si decor. Alaturi de cartofi, am pus un morcov, un ardei gras si o ceapa. Ca sa fie mai colorata supa mea, am luat un ardei rosu. Am pus sare, cuisoare si ierburi provensale.
Imediat ce legumele mele s-au fiert, le-am scos din supa le-am lasat sa se raceasca putin si apoi le-am pus in robot. A iesit un piure absolut minunat: cremos si putin lipicios. Peste el am adaugat putina smantana si am amestecat pana a fost omogen. Apoi, putin cate putin, am adaugat supa. S-a omogenizat.
Am pus-o pe foc sa mai dea in cateva clocote si am ras putina nucsoara deasupra.
Savureaza!
Am luat cativa cartofi pe care ii tai cubulete. Am pus deoparte cateva dintre cele mai reusite cubulete pe care le-am fiert separat. Supa mea va avea si decor. Alaturi de cartofi, am pus un morcov, un ardei gras si o ceapa. Ca sa fie mai colorata supa mea, am luat un ardei rosu. Am pus sare, cuisoare si ierburi provensale.
Imediat ce legumele mele s-au fiert, le-am scos din supa le-am lasat sa se raceasca putin si apoi le-am pus in robot. A iesit un piure absolut minunat: cremos si putin lipicios. Peste el am adaugat putina smantana si am amestecat pana a fost omogen. Apoi, putin cate putin, am adaugat supa. S-a omogenizat.
Am pus-o pe foc sa mai dea in cateva clocote si am ras putina nucsoara deasupra.
Savureaza!
Friptura de vita cu gorgonzola
Minunat!
O incantare a simturilor!
Imi place friptura facuta mediu. Cred ca atunci ii poti savura cu adevarat gustul.
2 minute in unt pe o parte, 2 minute pe cealalta parte si e aproape gata. Focul trebuie sa fie iute, ca sa capete crusta.
Am pus-o intr-o tava, am taiat putina gorgonzola deasupra si am lasat-o 7 minute la cuptor, timp in care s-a topit gorgonzola si a patruns carnea.
Intotdeauna mananc friptura de vita cu salata verde. Este cea mai potrivita. Mai pun doar cateva fasii de morcov.
Savureaza!
O incantare a simturilor!
Imi place friptura facuta mediu. Cred ca atunci ii poti savura cu adevarat gustul.
2 minute in unt pe o parte, 2 minute pe cealalta parte si e aproape gata. Focul trebuie sa fie iute, ca sa capete crusta.
Am pus-o intr-o tava, am taiat putina gorgonzola deasupra si am lasat-o 7 minute la cuptor, timp in care s-a topit gorgonzola si a patruns carnea.
Intotdeauna mananc friptura de vita cu salata verde. Este cea mai potrivita. Mai pun doar cateva fasii de morcov.
Savureaza!
10 ianuarie 2012
Nucsoara
In seara asta, m-am hotarat sa folosesc nucsoara. are un miros patrunzator, precum piperul, parca e iute, dar este parfumata dulceag. O mica nuca, moale, fina la atingere si atat de pretioasa mie!
Am sa folosesc carne de pui si nu orice fel de carne de pui, ci acea parte de la piept care este mai mica, ascunsa si lipita de osul pieptului de pui, care mi se pare mai frageda si mai putin atoasa.
Spal carnea si o miros. E bine. O asez intr-o farfurie adanga si arunc ceva sare, piper cu usturoi, rad putina nucsoara deasupra si strecor cateva picaturi de ulei de masline. O framant si o las o jumatate de ora. Am doua sticlute de ulei de masline: una in care stau cateva bucati de chilli si alta in care am pus ierburi provansale. Dau un altfel de gust carnii.
Pun sa fiarba niste linte. La final voi face o salata din ea punand doar foarte putina maioneza.
Pun carnea direct in tigae, dar fara ulei, bineinteles. A inceput deja sa miroasa nucsoara. Parfumat. Usor iute, aduce a piper, dar nu e absolut deloc la fel. E doar o senzatie. Simti iute-parfumat in nari, iar cand mesteci prima bucata simti in cerul gurii mai pregnant. Dar este o altfel de aroma, este un iute care nu se compara cu piperul si nici cu ardeiul iute. Este un gust si un parfum pe care trebuie sa le incerci si sa nu ai nicio retinere in a le incerca.
Savureaza!
Am sa folosesc carne de pui si nu orice fel de carne de pui, ci acea parte de la piept care este mai mica, ascunsa si lipita de osul pieptului de pui, care mi se pare mai frageda si mai putin atoasa.
Spal carnea si o miros. E bine. O asez intr-o farfurie adanga si arunc ceva sare, piper cu usturoi, rad putina nucsoara deasupra si strecor cateva picaturi de ulei de masline. O framant si o las o jumatate de ora. Am doua sticlute de ulei de masline: una in care stau cateva bucati de chilli si alta in care am pus ierburi provansale. Dau un altfel de gust carnii.
Pun sa fiarba niste linte. La final voi face o salata din ea punand doar foarte putina maioneza.
Pun carnea direct in tigae, dar fara ulei, bineinteles. A inceput deja sa miroasa nucsoara. Parfumat. Usor iute, aduce a piper, dar nu e absolut deloc la fel. E doar o senzatie. Simti iute-parfumat in nari, iar cand mesteci prima bucata simti in cerul gurii mai pregnant. Dar este o altfel de aroma, este un iute care nu se compara cu piperul si nici cu ardeiul iute. Este un gust si un parfum pe care trebuie sa le incerci si sa nu ai nicio retinere in a le incerca.
Savureaza!
8 ianuarie 2012
Prima reteta impartasita
Deja vreau sa va minunati putin!
Astazi am gatit porc in sos cremos cu garnitura de paste.
Mai intai de toate, nu am poze, pentru ca ideea mi-a venit mult mai tarziu, dar poate voi face maine cateva fotografii.
Am folosit cotlet cu os. Cotletul este o carne cu un gust foarte bun, aromat, care iti incanta papilele, atat timp cat nu il faci prea tare, altfel, devine o carne atoasa, fada si inecacioasa. Ca atare, cand il prajiti, sau frigeti, sau orice vreti sa faceti, aveti grija sa ramana suculent.
Am luat cateva bucati de cotlet pe care le-am spalat, sters cu grija, condimentat si uns cu ulei si le-am aruncat in tigae, doar cateva minite pe fiecare parte. Mmmm, mirosea dumnezeieste in casa. Carnea era foarte proaspata, asa ca parfumul ei prajit mi-a amintit de copilarie, cand se taia porcul si se prajea prima carne. Acel miros trebuie sa il ai permanet in nari cand faci porc. Daca carnea ta nu miroase la fel, inseamna ca prospetimea ei este indoielnica.
Am tras aer in piept si am scos carnea. Nu trebuie sa stea la cald neaparat, se poate molesi.
In ce a ramas de la carne, am aruncat o ceapa potrivita taiata marunt si cativa catei de usturoi in feliute si am stins repede cu vin alb. Sec. Am lasat sa se risipesca aburii alcolului si am adaugat putina supa. Dupa cateva clocote, am adaugat smantana. Ca sa nu se branzeasca, cum am patit eu, nu uita sa o scoti din vreme de la frigider si sa o amesteci cu putina zeama fierbinte inainte de a o turna peste sosul firbinte.
Miroase-ti mancarea. E foarte important. Cam toti bucatarii iti vor spune, cred, sa iti gusti mancarea. Eu nu prea o fac. In schimb, miros tot ce pun in mancare. Imi place mirosul de mancare buna si cred ca prin miros imi dau seama daca este buna sau nu.
Dupa cateva clocote, sosul meu este gata. Il torn peste carnea aranjata in tava si fixez 30 de minute cronometrul cuptorului.
Iau o gura de vin. E bun. Aranjez masa.
Ce fac pastele mele? Ei bine, pun apa la fiert, cu sare, bineinteles. Orice paste sunt bune, dar mie mi s-au parut potrivite cele late, care seamana cu taiteii facuti in casa. Respect instructiunile. Pe urma amestec cu sos, culmea pentru riztto: parmigiano con basilico. Era singurul sos din casa. Mirosul pastelor era usor patrunzator, dulceag si tare in acelasi timp. Dar se vor raci pana este gata carnea. Le-am pus repede in termorezistent si in cuptor cu ele. Au iesit moi, nelipicioase, intregi, cremoase, decorative si mai ales deosebit de gustoase.
Sunt doua variante de a manca ce am gatit.
Primul este clar carnea alaturi de paste si cu un pahar de vin.
A doua varianta este mai sofisticata putin si merge foarte bine cand ai invitati, dar nu prea pretentiosi, caci in definitiv, nu e ceva extraordinar. Servesti pastele la inceput. Prezinti cotletul ca fel principal alaturi de salata verde asezonata cu fasii de morcov si semirondele de ceapa si bineinteles daca invitatii tai nu sunt la cura de slabire, cu un piure facut din cartofi amestecat cu putina nucsoara si branza moale.
Te las pe tine sa alegi varianta de prezentare si bineinteles sa iti alegi vinul care iti place. Nu stiu daca suntem inca suficient de complicati sa alegem vinul care se asorteaza, potrivit etichetei.
Sunt curioasa ce gust va avea mancarea mea maine.
Savureaza!
Astazi am gatit porc in sos cremos cu garnitura de paste.
Mai intai de toate, nu am poze, pentru ca ideea mi-a venit mult mai tarziu, dar poate voi face maine cateva fotografii.
Am folosit cotlet cu os. Cotletul este o carne cu un gust foarte bun, aromat, care iti incanta papilele, atat timp cat nu il faci prea tare, altfel, devine o carne atoasa, fada si inecacioasa. Ca atare, cand il prajiti, sau frigeti, sau orice vreti sa faceti, aveti grija sa ramana suculent.
Am luat cateva bucati de cotlet pe care le-am spalat, sters cu grija, condimentat si uns cu ulei si le-am aruncat in tigae, doar cateva minite pe fiecare parte. Mmmm, mirosea dumnezeieste in casa. Carnea era foarte proaspata, asa ca parfumul ei prajit mi-a amintit de copilarie, cand se taia porcul si se prajea prima carne. Acel miros trebuie sa il ai permanet in nari cand faci porc. Daca carnea ta nu miroase la fel, inseamna ca prospetimea ei este indoielnica.
Am tras aer in piept si am scos carnea. Nu trebuie sa stea la cald neaparat, se poate molesi.
In ce a ramas de la carne, am aruncat o ceapa potrivita taiata marunt si cativa catei de usturoi in feliute si am stins repede cu vin alb. Sec. Am lasat sa se risipesca aburii alcolului si am adaugat putina supa. Dupa cateva clocote, am adaugat smantana. Ca sa nu se branzeasca, cum am patit eu, nu uita sa o scoti din vreme de la frigider si sa o amesteci cu putina zeama fierbinte inainte de a o turna peste sosul firbinte.
Miroase-ti mancarea. E foarte important. Cam toti bucatarii iti vor spune, cred, sa iti gusti mancarea. Eu nu prea o fac. In schimb, miros tot ce pun in mancare. Imi place mirosul de mancare buna si cred ca prin miros imi dau seama daca este buna sau nu.
Dupa cateva clocote, sosul meu este gata. Il torn peste carnea aranjata in tava si fixez 30 de minute cronometrul cuptorului.
Iau o gura de vin. E bun. Aranjez masa.
Ce fac pastele mele? Ei bine, pun apa la fiert, cu sare, bineinteles. Orice paste sunt bune, dar mie mi s-au parut potrivite cele late, care seamana cu taiteii facuti in casa. Respect instructiunile. Pe urma amestec cu sos, culmea pentru riztto: parmigiano con basilico. Era singurul sos din casa. Mirosul pastelor era usor patrunzator, dulceag si tare in acelasi timp. Dar se vor raci pana este gata carnea. Le-am pus repede in termorezistent si in cuptor cu ele. Au iesit moi, nelipicioase, intregi, cremoase, decorative si mai ales deosebit de gustoase.
Sunt doua variante de a manca ce am gatit.
Primul este clar carnea alaturi de paste si cu un pahar de vin.
A doua varianta este mai sofisticata putin si merge foarte bine cand ai invitati, dar nu prea pretentiosi, caci in definitiv, nu e ceva extraordinar. Servesti pastele la inceput. Prezinti cotletul ca fel principal alaturi de salata verde asezonata cu fasii de morcov si semirondele de ceapa si bineinteles daca invitatii tai nu sunt la cura de slabire, cu un piure facut din cartofi amestecat cu putina nucsoara si branza moale.
Te las pe tine sa alegi varianta de prezentare si bineinteles sa iti alegi vinul care iti place. Nu stiu daca suntem inca suficient de complicati sa alegem vinul care se asorteaza, potrivit etichetei.
Sunt curioasa ce gust va avea mancarea mea maine.
Savureaza!
Gatesc!
M-am hotarat sa gatesc. Ei, nu asa dintr-o data. A inceput sa imi placa.
Nu vreau sa ma compar cu nimeni, nu vreau sa copiez pe nimeni. Nici macar nu am de gand sa scriu de unde imi procur retetele. Vreau doar sa gatesc si sa scriu despre asta. Cred ca este mult mai important gustul si sentimentul acelui gust decat sa ma asociez cu o persoana anume, cu o revista sau carte de bucate.
De ceva timp, mi-am dat seama ca imi place sa gatesc, imi place sa mananc si mai ales imi place sa vad mancarea asezata bine in farfurie. Sunt la inceput. Am gatit doar cateva retete, dar vreau sa le impartasesc si as vrea sa descriu gustul si ceea ce am simtit cand am mancat.
Sunt convisa ca retetele pe care le voi incerca le voi repeta daca imi vor placea si atunci voi vrea sa schimb ceva. Voi scrie daca schimbarea a fost buna sau catastrofala.
Imi doresc in secret sa citeasca multi ceea ce scriu eu, dar, daca nu se va intampla, cine stie, ma voi simti eliberata de gatit, de gust, de aranjat in farfurie, sau poate dimpotriva, la un moment dat voi strange tot ce am scris si voi publica candva.
Stiu de la mama ca o mancare isi schimba gustul a doua zi. Voi scrie despre gustul din prima zi, dar si despre cel din a doua zi. Voi scrie daca mancarea este mai buna rece sau calda, daca a mai avut nevoie de sare, sau daca am pus prea multa nucsoara...
Voi scrie despre gustul mancarii gatite de mine...
Nu vreau sa ma compar cu nimeni, nu vreau sa copiez pe nimeni. Nici macar nu am de gand sa scriu de unde imi procur retetele. Vreau doar sa gatesc si sa scriu despre asta. Cred ca este mult mai important gustul si sentimentul acelui gust decat sa ma asociez cu o persoana anume, cu o revista sau carte de bucate.
De ceva timp, mi-am dat seama ca imi place sa gatesc, imi place sa mananc si mai ales imi place sa vad mancarea asezata bine in farfurie. Sunt la inceput. Am gatit doar cateva retete, dar vreau sa le impartasesc si as vrea sa descriu gustul si ceea ce am simtit cand am mancat.
Sunt convisa ca retetele pe care le voi incerca le voi repeta daca imi vor placea si atunci voi vrea sa schimb ceva. Voi scrie daca schimbarea a fost buna sau catastrofala.
Imi doresc in secret sa citeasca multi ceea ce scriu eu, dar, daca nu se va intampla, cine stie, ma voi simti eliberata de gatit, de gust, de aranjat in farfurie, sau poate dimpotriva, la un moment dat voi strange tot ce am scris si voi publica candva.
Stiu de la mama ca o mancare isi schimba gustul a doua zi. Voi scrie despre gustul din prima zi, dar si despre cel din a doua zi. Voi scrie daca mancarea este mai buna rece sau calda, daca a mai avut nevoie de sare, sau daca am pus prea multa nucsoara...
Voi scrie despre gustul mancarii gatite de mine...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)